Conţinut

• Diagramă de comparație
• Definiția Synchronous Transmission
• Definiția Asynchronous Transmission
• Concluzie

În articolul precedent, am discutat despre Serial și Transmisie paralelă. După cum știm în Transmisie Serială, datele sunt trimise câte puțin, în așa fel încât fiecare bit să urmeze altul. Este de două tipuri și anume, Transmisie sincronă și asincronă. Una dintre diferențele majore este că în Transmisiunea sincronă, erul și receptorul ar trebui să aibă sincronizate ceasuri înainte de transmiterea datelor. Întrucât transmisia asincronă nu necesită un ceas, dar adaugă un bit de paritate la date înainte de transmisie.

Mai mult, transmisia sincronă folosește caractere de sincronizare, în timp ce metoda asincronă folosește biți de pornire / oprire, pentru a avertiza modemul când datele sunt trimise și când aceste transmisii sunt finalizate sunt cunoscute sub numele de caractere.

1. Diagramă de comparație
2. Definiție
3. Diferențele cheie
4. Concluzie

Diagramă de comparație

Baza pentru comparație	Transmisie sincronă	Transmisie asincronă
Sens	Transmisia începe cu antetul blocului care conține o secvență de biți.	Utilizează bitul start și stopul precedent și respectiv urmarea unui caracter.
Mod de transmisie	s date sub formă de blocuri sau cadre	s 1 octet sau caracter la un moment dat
Sincronizare	Prezentați cu același impuls de ceas.	Absent
Viteza de transmisie	Rapid	Încet
Decalaj între date	Nu exista	Exista
Cost	Scump	Economic
Interval de timp	Constant	Aleatoriu
Implementat de	Hardware și software	Doar hardware
Exemple	Camere de chat, conferințe video, conversații telefonice etc.	Scrisori, forumuri, forumuri etc.

Definiția Synchronous Transmission

În Transmisie sincronă, datele curg într-un mod full-duplex sub formă de blocuri sau cadre. Sincronizarea dintre er și receptor este necesară pentru ca er să știe de unde începe noul octet (deoarece nu există niciun decalaj între date). Prin urmare, fiecare bloc de caractere este etichetat cu caracterele de sincronizare, iar dispozitivul receptor achiziționează datele până la identificarea unui caracter final final.

Transmiterea sincronă este eficientă, fiabilă și este utilizată pentru transferul unei cantități mari de date. Oferă comunicare în timp real între dispozitivele conectate. Camere de chat, conferințe video, conversații telefonice, precum și interacțiuni față în față, sunt câteva dintre exemplele de transmisie sincronă.

Canalele de bandă vocală și de bandă largă sunt de obicei utilizate în modurile de transmisie sincronă, deoarece oferă o viteză mai rapidă de până la 1200 bps și servește în scopul unei viteze mari de transfer de date.

Definiția Asynchronous Transmission

În Transmisie asincronă datele curg într-un mod semi-duplex, 1 octet sau un caracter la un moment dat. Transmite datele într-un flux continuu de octeți. În general, dimensiunea unui caracter trimis este de 8 biți la care se adaugă un bit de paritate, adică un bit de început și un stop care oferă totalul de 10 biți. Nu necesită ceas pentru sincronizare; mai degrabă folosește biții de paritate pentru a spune receptorului cum să interpreteze datele. Acești biți de paritate sunt cunoscuți ca biți de pornire și oprire care controlează transferul de date.

Folosește sincronizarea bazată pe caractere, astfel încât terminalul receptor să se poată sincroniza cu primirea datelor unui personaj. Este simplu, rapid, economic și nu necesită o comunicare în două sensuri. Litere, s, forumuri, televiziuni și radio sunt câteva dintre exemplele de transmisie asincronă. În transferul asincron sunt utilizate canale cu bandă vocală care sunt de tip îngust și funcționează cu o viteză mai mică. Aici, dispozitivul care transmite funcționează manual sau intermitent.

1. În transmisia sincronă, datele sunt transferate sub formă de cadre. Pe de altă parte, în Transmisie asincronă datele sunt transmise 1 octet la un moment dat.
2. Transmisia sincronă necesită un semnal de ceas între er și receptor, pentru a informa receptorul despre noul octet. În schimb, în ​​Transmisie asincronă erul și receptorul nu necesită un semnal de ceas, deoarece datele trimise aici au atașat un bit de paritate care indică începutul noului octet.
3. Rata de transfer de date a transmisiei asincrone este mai lentă decât cea a transmisiei sincrone.
4. Transmisia asincronă este simplă și economică, în timp ce transmisia sincronă este complicată și costisitoare.
5. Transmiterea sincronă este eficientă și are aerul mai mic în comparație cu transmisia asincronă.
6. În cazul transferului de date asincron, linia este păstrată la o valoare stabilă (logica 1) dacă nu sunt transmise date prin linie. Spre deosebire, la transferul sincron, sfârșitul datelor este indicat de caracterul / caracterele de sincronizare. În afară de caracterele de sincronizare, linia poate fi mare sau mică.

Concluzie

Atât transmiterea sincronă cât și cea asincronă au avantajele și dezavantajele lor. Asincron este simplu, economic și utilizat pentru transmiterea unei cantități mici de date. În schimb, transmisia sincronă este utilizată pentru a transfera cea mai mare parte a datelor, deoarece este eficientă și are mai puține cheltuieli aeriene. Prin urmare, concluzionăm că atât transmiterea sincronă, cât și cea asincronă sunt necesare pentru transmiterea datelor.